E un subiect un pic mai vechi despre care am vrut sa scriu mai de mult.Nu voi pune, aici, sub semnul intrebarii criteriile de alegere ci doar o parte din componenta acestui top(mai degraba lista).Nu ma voi referi nici un moment la cei care merita sa fie in acest top si pot fi exemple pentru proaspetii absolventi.
Exista aici cativa manageri care au dorit din tot sufletul sa apara.Ar fi facut orice pentru asta.Nu ii condam, pentru ca in cariera pe care si-au ales-o vizibilitatea inseamna mult.Marea problema e ca oamenii astia chiar nu au ce sa caute aici.Intr-adevar scorul ii califica dar oare sunt ei exemple de urmat.Pozitiile pe care le ocupa ii indreptatesc, dar pozitia este doar rezultatul unor sisteme(diferite) care isi aleg managerii pe criterii stricte.
Aceste sisteme sunt companiile mari nationale si internationale.
Am regasit in acest top manageri din domeniul financiar care nu au fost in stare sa faca ASE-ul.Cum au ajuns acolo? Carisma, lidership sau doar noroc.Nu a stat nimeni sa analizeze in profunzime.Sunt in pozitii inalte, rezulta ca sunt buni, restul nu mai conteaza.
Problema e, ca multi din cei care citesc aceste topuri confunda acesti manageri de succes cu liderii.Sunt multi din top, care administreaza bugete enorme, carora daca le dai 100.000 euro si le spui sa inceapa o afacere, nu stiu ce sa faca cu bani,de unde si cum sa inceapa, nu stiu sa formeze sisteme proprii care sa dezvolte afaceri santoase.Pe scurt nu au nici curaj, nici spirit de antreprenor.Sunt oameni care in afara sistemului isi rup gatul.
Ceea ce au avut fost norocul de a se afla la momentul potrivit in locul potrivit.Asta nu tine in nici un caz de lidership si nici de arta de a conduce.
Mai sunt acolo oameni care fac parte din ultima generatie de beizadele de dinainte de ‘90.Oameni care au avut un parcurs in cariera accelerat inca de la inceput pentru ca mama sau tata cunostea pe cine trebuia.Sper ca peste 10 ani sa nu ii regasesc in nici un top.
Ne plangem ca nu mai avem modele pentru tineri dar facem topuri in care intra oameni absolut banali ajunsi in pozitii inalte, pe care, apropos cineva trebuia sa le ocupe.
Daca astfel de exemple dam, astfel de exemple vor fi urmate.
Toti acesti oameni care au intrat in top pe usa din dos nu au nimic din ceea ce realizatorii topului spun ca a stat la baza realizarii lui:”curaj, initiativa, inovatia”.”Minti spalate”,personalitati slabe, oameni care se indetifica cu organizatia din care fac parte – corporatisti marionte.Majoritatea au crescut in umbra corporatiilor la loc caldut si fara griji de parte de piata de munca reala din Romania.Au invatat sa se adapteze repede unui sistem, dar nu s-au intreaba daca acel sistem are valorile morale si profesionale de care ei au nevoie.Mediocritatea corporatista i-a scos deasupra si astfel au devenit modele de suces.
Au traininnguri facute in 3 zile sau maxim o saptamana dar nu stiu sa rezolve o criza de management decat daca e dupa un studiu de caz pe care l-au citit.Nu pot vorbi liber daca nu au o foaie in fata sau un Power Point nu sustin idei proprii si nu stiu sa combata prin argumente.Cati dintre managerii astia s-au confruntat cu greve sau alte cazuri reale in cei maxim 10-12 ani de munca?Cati dintre eie fac diferenta intre strategie ssi tactica?Cati dinte ei au folosit sistemul ca pe o scara doar ca sa ajunga cat mai sus?
Pentru ca trebuiau sa fie 100 in top a intrat si ceva pleava.Acestia sunt tinerii manageri de top in 2008.